Fosa septică și canalizarea iarna: ce îngheață, capacele și accesul vidanjei

O fosă septică folosită zilnic și îngropată corect îngheață rar: apa uzată intră caldă din casă, iar pământul de deasupra o izolează. Iarna se blochează de obicei altceva: conducta dintre casă și fosă, acolo unde e îngropată mai puțin de 80–90 cm (adâncimea de îngheț din București și Ilfov), capacul înghețat sau acoperit de zăpadă, drumul vidanjei până la cămin și stațiile de epurare rămase fără curent. Toate se pot pregăti înainte de primul ger.

Verificările generale de dinaintea sezonului rece (nivelul fosei, scurgerea, rigolele) sunt în articolul despre pregătirea fosei și a canalizării pentru toamnă. Aici sunt doar problemele care apar odată cu gerul.

Ce îngheață, de fapt

Apa își mărește volumul cu circa 9% când îngheață (USGS). Într-o conductă plină, gheața oprește scurgerea și pune presiune pe îmbinări. Riscul nu e același în tot sistemul:

• Conducta de la casă la fosă e punctul cel mai expus, mai ales la ieșirea din fundație și pe porțiunile cu pantă mică, unde apa stagnează. Dacă a fost îngropată prea puțin, îngheață prima.
• Căminele și capacele stau la suprafață. Capacul poate îngheța pe ramă, iar căminul fără capac etanș lasă frigul să coboare.
• Stația de epurare are o suflantă și o unitate de comandă care trebuie ferite de îngheț și de umezeală.
• Fosa sau bazinul îngheață mai ales când casa e nelocuită, deci nu mai intră apă caldă, sau când se circulă pe deasupra. Agenția de mediu din Minnesota, unde iernile sunt mult mai aspre, explică faptul că zăpada bătătorită și pământul compactat lasă înghețul să pătrundă mai adânc și mai repede, așa că recomandă să nu treacă nici vehicule, nici oameni peste fosă și peste câmpul de infiltrație (MPCA).

Cât de adânc pătrunde gerul în București și Ilfov

Adâncimea maximă de îngheț în București și în Ilfov este de 80–90 cm, conform STAS 6054-77. Pe stația București-Băneasa, normalele climatice 1991–2020 transmise de România Organizației Meteorologice Mondiale arată în medie 102 zile pe an cu temperatura minimă de 0 °C sau mai jos și o medie a minimelor din ianuarie de −5 °C.

De aici vin regulile de îngropare a conductelor. Pentru rețelele de canalizare, normativul NP 133-2022 cere ca stratul de pământ de deasupra conductei să fie cel puțin egal cu adâncimea de îngheț și de minimum 0,80 m (NP 133-2022, vol. II). Pentru conducta care iese din casă, Normativul I9-2022 cere adâncimea de protecție împotriva înghețului, măsurată de la nivelul final al terenului până la partea de sus a țevii (I9-2022, art. 13.21). Producătorii de țevi aplică aceeași regulă la montajul în curte: minimum 0,8 m și cel puțin adâncimea de îngheț.

Dacă nu știți la ce adâncime e conducta, un semn util e momentul în care apare problema. O scurgere care se oprește după nopțile geroase și își revine când se încălzește indică o porțiune îngropată prea puțin, nu o fosă plină. O fosă plină nu se golește singură când crește temperatura.

Capacul și căminul: găsiți-le înainte să ningă

La o vidanjare pe zăpadă, cel mai mult timp se pierde căutând capacul. Înainte de prima ninsoare, marcați-l cu un țăruș sau cu o tijă înaltă, vizibilă peste zăpadă. Faceți la fel pentru căminul de racord, dacă există unul separat.

• Capacul înghețat pe ramă se dezgheață cu apă caldă, nu clocotită. Țevile din PVC pentru canalizarea exterioară sunt date de producători pentru maximum 40 °C, iar cele din polipropilenă din interior pentru maximum 95 °C, intermitent. Apa clocotită turnată pe capac ajunge și în căminul de dedesubt.
• Nu loviți capacele din plastic pe ger. Desprindeți-le cu o pârghie, pe margine.
• Nu presărați sare pe capac sau lângă el. Apa sărată se scurge în fosă, iar sarea și substanțele chimice afectează bacteriile din fosele septice și din stațiile de epurare. GRAF, de exemplu, trece chimicalele pe lista substanțelor interzise, pentru că omoară bacteriile.
• Lăsați zăpada afânată pe fosă și pe câmpul de infiltrație. Curățați doar capacul și culoarul pentru furtun.

Drumul vidanjei pe zăpadă și polei

Vidanja trebuie să ajungă suficient de aproape ca furtunul să atingă capacul, dar nu pe deasupra rezervorului. Mai mulți producători de fose și stații cer ca niciun vehicul să nu treacă peste rezervor sau la mai puțin de 2 m de el și avertizează că vidanja oprită prea aproape poate deteriora bazinul. Înainte de intervenție:

1. Curățați de zăpadă locul unde poate opri vidanja și culoarul până la capac. Pe polei, presărați nisip, nu sare, pe porțiunea dinspre fosă.
2. Verificați că poarta se deschide complet. Porțile glisante îngheață des pe șină.
3. Mutați mașinile parcate pe alee sau pe stradă, dacă blochează accesul.
4. Pe telefon, spuneți unde poate opri vidanja și câți metri sunt de acolo până la capac. Pentru străzi înguste și curți cu acces greu avem vidanje de dimensiuni reduse, cu bazin de 3,5 t.

Restul pregătirii accesului, valabil în orice anotimp, e descris în cum pregătești accesul pentru o vidanjare rapidă.

Stația de epurare pe frig

Stația de epurare curăță apa cu bacterii care au nevoie de aerul trimis de suflantă. Fără curent, procesul se oprește. Recomandările din manualele producătorilor:

• Nu opriți alimentarea iarna. GRAF cere alimentare permanentă pentru stațiile one2clean (manual GRAF).
• Feriți suflanta și unitatea de comandă de îngheț. Valrom cere montarea unității de comandă într-o incintă acoperită și încălzită și arată că perioadele lungi sub 12 °C încetinesc procesul biologic. Eco Rotary cere ca suflanta să fie ferită de umezeală și de temperaturi sub −5 °C.
• Nu acoperiți aerisirea. Folia sau izolația puse peste capac nu trebuie să astupe gura de aer a suflantei.

Diferențele dintre stație, fosă septică și bazin vidanjabil sunt explicate în fosă septică, bazin vidanjabil sau stație de epurare.

Dacă plecați de acasă câteva săptămâni

O casă goală nu mai trimite apă caldă în sistem. Bacteriile din fosă și din stație rămân fără hrană, iar conductele cu apă stagnantă îngheață mai ușor. Producătorii nu dau aceeași regulă:

• Valrom recomandă golirea stației și oprirea ei pentru absențe mai lungi de 30 de zile;
• ASIO cere golirea și umplerea cu apă curată dacă stația stă nefolosită mai mult de două luni, fără s-o lăsați vreodată goală;
• GRAF are un regim de vacanță de maximum 90 de zile;
• Topas declară că stația își păstrează eficiența până la șase luni fără aport de apă.

Urmați manualul modelului dumneavoastră. Dacă nu îl mai aveți, cereți-l producătorului înainte de plecare, nu după.

Ce faceți dacă se blochează în plin ger

1. Reduceți imediat consumul de apă. Nu mai porniți mașina de spălat și nu lăsați robinetele să curgă „ca să nu înghețe”: apa ajunge tot în fosă.
2. Stabiliți dacă e îngheț sau fosă plină. Ridicați capacul. Dacă nivelul a urcat până la țeava de intrare sau peste ea, fosa ori drenul ei nu mai preiau apa și e nevoie de vidanjare. Dacă nivelul e sub țeava de intrare și totuși casa nu se scurge, blocajul e pe conducta dintre casă și fosă: gheață sau un dop.
3. Nu turnați sare, antigel, soluții de desfundat sau apă clocotită în scurgeri. Sarea și chimicalele omoară bacteriile din fosă, iar apa clocotită depășește temperatura pentru care sunt făcute țevile.
4. Chemați o echipă. Golirea fosei pe ger se face la fel ca în restul anului, dacă vidanja are acces și capacul poate fi deschis.